Lacul de acumulare Tarniţa a fost amenajat în anii 1970, iar după aderarea României la Uniunea Europeană a devenit principala sursă de apă potabilă pentru locuitorii judeţelor Cluj şi Sălaj. Însă modul în care este administrat acest lac a stârnit numeroase dispute de-a lungul anilor, în condiţiile în care, din anul 1990, pe malul lacului au fost ridicate numeroase vile şi case de vacanţă. Unii dintre proprietarii acestora au adus în lacul Tarniţa numeroase ambarcaţiuni cu combustibili fosili. Vechile dispute au fost reaprinse, însă, după ce deputatul independent Adrian Dohotaru a publicat o fotografie cu un hidroavion care a aterizat pe apa lacului care este principalul rezervor de apă potabilă al Clujului. El şi-a exprimat punctul de vedere într-o emisiune găzduită de Via Cluj TV.
Scandalul hidroavionului a reaprins vechea dispută legată de posibilitatea interzicerii ambarcaţiunilor cu motor pe lacul Tarniţa. Pe Internet a fost lansată o petiţie în acest sens. Însă activista de mediu Rocsana Contraş crede că o astfel de măsură ar fi o exagerare.
Disputele au scos la iveală noi posibile nereguli. Avocatul Radu Mititean consideră că este nelegal faptul că proprietarii vilelor de la Tarniţa au închis malul lacului prin intermediul unor parcele îngrădite.
Alţi activişti de mediu spun că cea mai mare problemă este faptul unii proprietari de vile îşi aruncă dejecţiile direct în apa lacului. În plus, unele fose septice refulează, iar conţinutul lor ajunge, de asemenea, în rezervorul de apă al Clujului.
